PLEIOCÁZIU subst. Inflorescență în cime, în care axele laterale sunt de aceeași lungime și dispuse în verticil. [Pr.: ple-io-] – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLEIOCÁZIU s.n. (Bot.) Inflorescență cimoasă la care de sub floarea terminală pornesc trei sau mai multe axe florale laterale. [Pron. ple-io-. / < germ. Pleiochasium, cf. gr. pleion – mai mult, chasis – diviziune].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLEIOCÁZIU s. n. inflorescență cimoasă la care de sub floarea terminală pornesc trei sau mai multe axe de aceeași lungime și înălțime. (< fr. pléiochasium)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
pleiocáziu s. n. (sil. ple-io-) [-ziu pron. -ziu], art. pleiocáziul; pl. pleiocázii, art. pleiocáziile (sil. -zi-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink