Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: plia (verb tranzitiv) , pliere (substantiv feminin)   
PLIÉRE, plieri, s. f. Acțiunea de a plia. 1. Operație manuală sau mecanizată de îndoire și de așezare în pliuri a hârtiei sau a materialelor textile; pliaj. 2. Îndoire cu 180° a unei table de-a lungul unei linii drepte sau curbe. [Pr.: pli-e-] – V. plia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLIÉRE s.f. Acțiunea de a plia și rezultatul ei. ♦ Îndoire cu 180° a unei table de-a lungul unei linii drepte sau curbe. [< plia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLIÉRE s. f. acțiunea de a plia; pliaj. ◊ îndoire cu 180º a unei table de-a lungul unei linii drepte sau curbe. (< plia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PLIÉRE s. v. împăturire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pliére s. f. (sil. pli-e-), g.-d. art. pliérii; pl. pliéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PLIÁ, pliez, vb. I. Tranz. A îndoi o hârtie, o țesătură etc. suprapunând părțile într-o anumită ordine; a împături. [Pr.: pli-a] – Din fr. plier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PLIÁ ~éz tranz. 1) (haine, țesături etc.) A face să capete formă de pliuri; a înzestra cu pliuri; a cuta. 2) (obiecte) A îndoi în părți, suprapunându-le într-un anumit fel; a împături. /<fr. plier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PLIÁ vb. I. tr. A îndoi, a împături (hârtie, stofă etc.) suprapunând părțile într-o anumită ordine. [Pron. pli-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. plier].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLIÁ vb. I. tr. a îndoi, a împături (hârtie, stofă) suprapunând părțile într-o anumită ordine. II. intr. (fig.) a se supune, a ceda. (< fr. plier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PLIÁ vb. v. împături.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pliá vb. (sil. pli-a), ind. prez. 1 sg. pliéz, 3 sg. și pl. pliáză, 1 pl. pliém (sil. pli-em); conj. prez. 3 sg. și pl. pliéze; ger. pliínd (sil. pli-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)