PLINÚȚ, -Ă, plinuți, -te, adj. Diminutiv al lui plin; plinișor. – Plin + suf. -uț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLINÚȚ adj. plinișor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
plinúț adj. m., pl. plinúți; f. sg. plinúță, pl. plinúțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink