PLÍTĂ, plite, s. f. Placă de fontă, cu ochiuri acoperite cu rotițe, care constituie partea de deasupra a unei mașini de gătit; p. ext. mașină de gătit. ♦ Aparat electric de laborator care servește la încălzirea directă a vaselor de sticlă cu fund plat; încălzitor electric de laborator. – Din rus., ceh. plita, ucr. plyta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLÍTĂ s. (reg.) tablă, (prin Transilv. și Olt.) plat, (Transilv.) ploatăn, (Bucov.) șparhat. (~ a sobei, a mașinii de gătit.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
plítă (plíte), s. f. 1. Tablă de fontă la mașinile de gătit. – 2. Mașină de gătit. Sl. (rut., ceh.) plita (Cihac, II, 265; Miklosich, Fremdw., 118; Conev 62), din sl. plinŭta ‹ gr. πλίνθος, cf. ngr. πλίθα.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
plítă s. f., pl. plíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PLÍTĂ ~e f. 1) Placă de fontă cu două (sau mai multe) ochiuri, acoperite cu niște cercuri de diferite mărimi, care constituie partea de deasupra a sobei de gătit. 2) Instalație de gătit prevăzută cu o astfel de placă. ◊ ~ electrică reșou. /<rus., ucr. plita
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink