Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: plumbui (verb tranzitiv) , plumbuire (substantiv feminin)   
PLUMBUÍRE, plumbuiri, s. f. Acțiunea de a plumbui și rezultatul ei; plumbuit1. – V. plumbui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLUMBUÍRE s. plumbuit, (rar) plumbare. (~ unei piese metalice.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
plumbuíre s. f., g.-d. art. plumbuírii; pl. plumbuíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PLUMBUÍ, plumbuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A sigila cu plumb (3). 2. A acoperi o piesă metalică cu un strat protector de (aliaj de) plumb (1). ♦ Fig. A întuneca, a mohorî. – Plumb + suf. -ui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PLUMBUÍ ~iésc tranz. 1) (obiecte, mărfuri) A sigila cu plumb. ~ o ușă. 2) (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu plumb (în scop protector). /plumb + suf. ~ui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
plumbuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plumbuiésc, imperf. 3 sg. plumbuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. plumbuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)