PLURALITÁTE, pluralități, s. f. 1. Număr, cantitate mare (de ființe, de lucruri etc.), mulțime; multiplicitate, diversitate. 2. Numărul cel mai mare, partea cea mai mare a membrilor unei colectivități; majoritate. – Din lat. pluralitas, -atis, fr. pluralité.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLURALITÁTE s.f. Multiplicitate, diversitate, număr mare. [Cf. fr. pluralité, lat. pluralitas].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLURALITÁTE s. f. număr, cantitate mare; multiplicitate, pluritate, diversitate. (< fr. pluralité, lat. pluralitas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PLURALITÁTE s. 1. v. diversitate. 2. v. mulțime.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Pluralitate ≠ singularitate
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
pluralitáte s. f., g.-d. art. pluralității; pl. pluralități
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PLURALITÁTE ~ăți f. Cantitate mare (de elemente, de ființe, de lucruri); multiplicitate. /<lat. pluralitas, ~atis, fr. pluralité
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink