PLĂCINTÁR, plăcintari, s. m. Persoană care face sau vinde plăcinte. – Plăcintă + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
plăcintár s. m., pl. plăcintári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PLĂCINTÁR ~i m. 1) Lucrător specializat în prepararea plăcintelor. 2) Vânzător de plăcinte. /plăcintă + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink