PLĂCINTĂRIE1, plăcintării, s. f. Prăvălia plăcintarului, local în care se vând și se consumă plăcinte; patiserie. – Plăcintar + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLĂCINTĂRÍE2, plăcintării, s. f. Plăcinte de tot felul. – Plăcintă + suf. -ărie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLĂCINTĂRÍE s. patiserie. (Produse de ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
plăcintăríe (magazin, preparate) s. f., art. plăcintăría, g.-d. art. plăcintăríei; (magazine) pl. plăcintăríi, art. plăcintăríile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PLĂCINTĂRÍE ~i f. Întreprindere comercială unde se prepară, se vând (și se consumă) mai ales plăcinte. /plăcintă + suf. ~ărie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink