PLĂMĂDEÁLĂ, plămădeli, s. f. Amestec de făină, apă și drojdie, folosit la fermentarea aluatului; bucată de aluat dospit, folosit în loc de drojdie la prepararea pâinii; plămadă. – Plămădi + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLĂMĂDEÁLĂ s. 1. v. aluat. 2. drojdie, maia, plămadă. (~ pentru aluatul de cozonac.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PLĂMĂDEÁLĂ s. v. macerare, macerație.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
plămădeálă s. f., g.-d. art. plămădélii; pl. plămădéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PLĂMĂDEÁLĂ ~éli f. 1) Pastă densă obținută dintr-un amestec de făină, drojdie și apă, folosită drept ferment la pregătirea aluatului. 2) Bucățică de astfel de pastă, care, după ce s-a uscat, este folosită ca drojdie; aluat. /a plămădi + suf. ~eală
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ (n. 1926, Stolniceni, Basarabia), teolog român. Mitropolit al Ardealului (din 1982). Lucrări: „Biserica slujitoare în Sfînta Scriptură, Sfînta Tradiție și în teologia contemporană”, „Dascăli de cuget și simțire românească”, „Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă”).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink