POCÁL, pocale, s. n. Vas de diferite forme și mărimi, cu deschizătură largă, folosit mai ales pentru băut. ♦ Conținutul unui pocal. [Pl. și: pocaluri. – Var.: bocál s. n.] – Din germ. Pokal, scr. bokal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POCÁL s. (înv., în Mold.) coboc. (Bea vinul din ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pocál s. n., pl. pocále/pocáluri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
POCÁL ~e n. 1) Pahar mare (de metal, de sticlă etc.) cu gura largă, din care se bea, mai ales, vin. 2) Conținutul unui astfel de pahar. [Pl. și pocaluri] /<germ. Pocal, sb. bocal
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink