POCOSTÍT, -Ă, pocostiți, -te, adj. (Reg.) Lustruit, poleit. – Din pocosti (< ucr. pokostyty „a lăcui”).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
pocostít, pocostítă, adj. (reg.) 1. (despre obiecte de metal) care a fost acoperit cu un strat subțire de metal prețios; poleit. 2. (despre ouă) încondeiat.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink