Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
pocînzél (-éi), s. m. – Însoțitor al mirelui la nunțile țărănești, trebuie să poarte darurile și să ajute la mutarea miresei. – Var. pocînzeu, pochinzer. Mgr. ἀποϰρισιάριος „trimis”, cf. v. rus. poklisarĭ „trimis”. Nu se folosește în Mold.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink