PODÁGRĂ, podagre, s. f. Gută localizată la membrele inferioare, afectând îndeosebi degetul mare al piciorului. – Din ngr. podághra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PODÁGRĂ s.f. Gută a picioarelor. [< fr. podagre, cf. gr. pous – picior, agra – acces].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PODÁGRĂ s. v. gută.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
podágră (podágre), s. f. – Gută. – Var. înv. podagrie, podalghie. Ngr. ποδάγρα (Murnu 46), var. din gr. ποδαλγία. – Der. podăgrios, adj. (bolnav de gută). Sec. XVII, înv. După Rosetti, Studii ling., 29, ar fi împrumut din pol. podagra.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
podágră s. f. (sil. -gră), g.-d. art. podágrei; pl. podágre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PODÁGRĂ ~e f. Boală cronică cauzată de dereglarea metabolismului și manifestată prin crize articulare dureroase; gută. /<ngr. podághra
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink