PODEÁȚĂ, podețe, s. f. (Rar) Platformă, estradă, podium. – Pod + suf. -eață.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
podeáță, podéțe, s.f. (reg.) 1. parte a podului casei aflată pe capetele ieșite în afară ale grinzilor; polată. 2. scenă, estradă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
podeáță s. f., g.-d. art. podéței; pl. podéțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink