PODÚȚ1, poduți, s. m. (Iht.) Scobar. – Din magh. paduc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PODÚȚ2, poduțuri, s. n. Podeț. – Pod + suf. -uț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PODÚȚ s. v. poduleț, scobar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
podúț (podúți), s. m. – Pește de rîu (Chondrostoma nasus). Mag. paduc (Gáldi, Dict., 152; cf. Cihac, II, 271).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
podúț (zool.) s. m., pl. podúți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
podúț (podeț) s. n., pl. podúțuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink