Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
poghibálă (poghibále), s. f. – (Mold.) Lepădătură, monstru. Rus. pogibal „ruinat”, bg. pogibeli „ruină” (Tiktin), sb. pogibao „ruină”.
Sursa: Dicționarul etimologic român