POHÓȚ, -OÁȚĂ, pohoți, -oațe, s. m. și f. (Reg.) Persoană ticăloasă, nemernică; persoană destrăbălată, imorală; codoș. – Din hoț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POHÓȚ s. v. codos, mijlocitor, p******t.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pohóț s. m., pl. pohóți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink