POLEMÁRH s.m. Comandant al armatei (din Grecia antică). [< gr. polemarchos, cf. fr. polémarque].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
POLEMÁRH s. m. comandant al armatei (în Grecia antică). (< fr. polémarque, gr. polemarkhos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
polemárh s. m. (sil. mf. -lem-), pl. polemárhi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink