POLICÁR, policari, s. m. Degetul gros de la mână. – Din lat. pollicaris.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POLICÁR s.m. (Anat.) Degetul gros de la mână; police. [< lat. pollicaris].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
POLICÁR s. m. degetul gros de la mână. (< lat. pollicaris)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
POLICÁR s. (ANAT.) (pop.) puricar. (~ este degetul gros de la mână.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
policár (policári), s. m. – Degetul gros de la mînă. – Mr. pulicar. Lat. pollĭcāris (sec. XIX), cf. REW 6638. Părerea lui Philippide, II, 651, că acest cuvînt aparține fondului tradițional, este valabilă numai pentru mr.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
policár s. m., pl. policári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
POLICÁR ~i m. Degetul mare al mâinii. /<lat. pollicaris
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink