POLICITEMÍE, policitemii, s. f. (Med.) Poliglobulie. – Din fr. polycythémie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POLICITEMÍE s. f. poliglobulie. (< fr. polycythémie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
POLICITEMÍE s. v. poliglobulie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
policitemíe s. f. (sil. mf. -cit-), art. policitemía, g.-d. art. policitemíei; pl. policitemíi, art. policitemíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
POLICITEMÍE ~i f. Stare patologică constând din creșterea peste limitele normei a numărului de globule roșii în sânge; poliglobulie; eritrocitoză. [G.-D. policitemiei] /<fr. polycythémie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink