POLINOMIÁL, -Ă, polinomiali, -e, adj. (Mat.) De polinom, ca un polinom. [Pr.: -mi-al] – Din engl. polynomial.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POLINOMIÁL, -Ă adj. cu caracter de polinom. (< engl. polynomial)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
polinomiál adj. m. (sil. -mi-al), pl. polinomiáli; f. sg. polinomiálă, pl. polinomiále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink