POLISINTÉTIC, -Ă, polisintetici, -ce, adj. (Despre unele limbi) Ale cărei fraze sunt formate dintr-un singur termen, ca rezultat al unirii tuturor părților frazei într-un lung cuvânt compus. – Din fr. polysynthétique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POLISINTÉTIC, -Ă adj. (Despre limbi) Care folosește, în cadrul propoziției, cuvinte lungi și complexe, corespunzătoare mai multor cuvinte din alte limbi; incorporant. [< fr. polysynthétique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
POLISINTÉTIC, -Ă adj. (despre unele limbi) care încorporează într-un singur cuvânt toate părțile de propoziție; încorporant. (< fr. polysynthétique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
POLISINTÉTIC adj. (LINGV.) incorporant. (Lim-bă ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
polisintétic adj. → sintetic
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
POLISINTÉTIC ~că (~ci, ~ce) (despre limbi) Care redă sensurile gramaticale ale cuvintelor printr-o succesiune de afixe. /<fr. polysynthétique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink