POLITEHNIZÁRE s. f. Orientarea învățământului (de cultură generală) către dezvoltarea cunoștințelor tehnice și spre obținerea unor deprinderi practice în diverse ramuri ale tehnicii. – După rus. politehnizatija.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POLITEHNIZÁRE s.f. Orientarea învățământului de cultură generală către dezvoltarea cunoștințelor tehnice în toate ramurile principale de producție. [După rus. politehnizațiia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
POLITEHNIZÁRE s. f. orientare a învățământului de cultură generală către dezvoltarea cunoștințelor tehnice și spre formarea unor deprinderi practice în diverse ramuri ale tehnicii. (după rus. politehnizațiia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
politehnizáre s. f., g.-d. art. politehnizării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
POLITEHNIZÁRE ~ări f. Orientarea învățământului de cultură generală spre însușirea cunoștințelor tehnice și spre aplicarea lor în practică. /<rus. politehnizația
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink