Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
POPẤC interj. (Pop. și fam.) Exclamație (de surprindere, de mirare) care se rostește la apariția neașteptată a cuiva. – Onomatopee.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
popâc! interj. (pop. și fam.) 1. exclamație de surprindere, de mirare, care se rostește la apariția neașteptată a cuiva; tronc!, hop!, țopâc!. 2. cuvînt care redă zgomotul produs de ruperea bruscă a unui lucru.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
popâc interj.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink