PORTÁNȚĂ, portanțe, s. f. Forță care asigură sustentația unui corp în mișcare cufundat într-un fluid. – Din fr. portance.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PORTÁNȚĂ s.f. 1. Cea mai mare sarcină pe care o poate suporta un teren, un sistem tehnic etc. 2. Componentă a forței aerodinamice, perpendiculară pe direcția vitezei unui corp în mișcare, care acționează asupra acestuia. [< fr. portance].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PORTÁNȚĂ s. f. componentă a forței aerodinamice, perpendiculară pe direcția vitezei unui corp în mișcare, care acționează asupra acestuia, asigurând sustentația; forță portantă; (p. ext.) cea mai mare sarcină pe care o poate suporta un teren, un sistem tehnic etc. (< fr. portance)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PORTÁNȚĂ s. (FIZ.) forță portantă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
portánță s. f., g.-d. art. portánței; pl. portánțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PORTÁNȚĂ ~e f. Forță care asigură sustentația unui avion în zbor. /<fr. portance
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink