POSTBÉLIC, -Ă, postbelici, -ce, adj. Privitor la perioada de după un război, care aparține acestei perioade. – Post1- + belic (rar „de război” < lat.).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POSTBÉLIC, -Ă adj. De după război. [Cf. lat. post – după, bellum – război].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
POSTBÉLIC, -Ă adj. de după război. (< it. postbellico)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
Postbelic ≠ antebelic
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
postbélic adj. m. (sil. mf. post-), pl. postbélici; f. sg. postbélică, pl. postbélice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
POSTBÉLIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de perioada de după un război; propriu perioadei de după război. /post- + belic (lat. bellicus)
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink