POSTLÚDIU, postludii, s. n. Episod final al unei compoziții muzicale, care evocă teme din cuprinsul ei. – Din germ. Postludium, fr. postlude.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POSTLÚDIU s.n. Secțiune suplimentară de sine stătătoare a unei lucrări muzicale, care urmează după secțiunile ei de bază; încheiere instrumentală după cânt. ♦ Lucrare pentru orgă care se execută la încheierea serviciului divin. [Pron. -diu. / cf. germ. Postludium, fr. postlude < lat. post – după, ludus – joc].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
POSTLÚDIU s. n. secțiune suplimentară, instrumentală sau orchestrală, care încheie o compoziție muzicală. ◊ lucrare pentru orgă care se execută la încheierea unei ceremonii religioase. (< germ. Postludium, fr. postlude)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
postlúdiu s. n. (sil. mf. post-) [-diu pron. -dĩu], art. postlúdiul; pl. postlúdii, art. postlúdiile (sil. -di-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink