potánță, potánțe și potănți, s.f. (reg.) 1. poznă, năzdrăvanie, năzbâtie; farsă, șotie. 2. întâmplare neplăcută; necaz.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
potánță (potánțe), s. f. – (Trans.) Poznă, năzbîtie. Probabil deformare a lui boanță.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink