POTÁSIU s. n. 1. Element chimic din grupa metalelor alcaline, cu luciu metalic, alb-argintiu, asemănător cu sodiul, foarte reactiv, care se găsește în natură numai sub formă de combinații; kaliu. 2. (În sintagma) Azotat de potasiu = sare de potasiu a acidului azotic; (pop.) silitră. – Din fr. potassium.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
POTÁSIU n. Metal alcalin moale, alb-argintiu, aflat în natură sub formă de săruri, având proprietăți chimice pronunțate și fiind întrebuințat, mai ales, la fabricarea îngrășămintelor agricole și a sticlei; kaliu. /<fr. potassium
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
POTÁSIU s.n. Metal alcalin de culoare albă-argintie, cu puternice proprietăți radioactive; kaliu. [Pron. -siu. / < fr. potassium].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
POTÁSIU s. n. metal alcalin alb-argintiu, cu puternice proprietăți radioactive; kaliu. (< fr. potassium)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
POTÁSIU s. (CHIM.) kaliu.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
potásiu s. n. [-siu pron. -siu], art. potásiul; simb. K
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OXALAT ACID DE POTÁSIU s. (pop.) sare de măcriș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
POTASIU (‹ fr. {i}; {s} engl. potass „potasă”) s. n. Element chimic (K; nr. at. 19, m. at. 39,102, gr. sp. 0,86, p. t. 63,5ºC, p. f. 760ºC) din grupa metalelor alcaline. Se găsește în natură numai sub formă de combinații (ex. silvină, silvinit, cainit etc.). Ocupă locul 7 după răspândirea în scoarța terestră. Se obține prin electroliza clorurii de potasiu topite. În combinații este monovalent. La aer se oxidează rapid, cu apa reacționează cu explozie. Bun conducător de căldură și de electricitate, moale, foarte activ chimic, se întrebuințează la obținerea unor aliaje, fabricarea celulelor fotoelectrice și, sub formă de săruri, ca îngrășământ agricol. Constituie o componentă permanentă a țesuturilor organismelor vegetale și animale. Împreună cu sodiul are un rol esențial în organismul uman, pentru menținerea permeabilității selective celulare, în e*************a fibrelor nervoase și în contracția musculară; exercită o acțiune depresivă asupra sistemului nervos central, a inimii și musculaturii și favorizează diureza; necesitatea de potasiu zilnică pentru om este de 3 g. A fost obținut prin electroliză de Humphry Davy în 1807. Sin. kaliu.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink