PRALÍNĂ, praline, s. f. Bomboană cu învelișul de ciocolată sau de zahăr și cu miezul de migdală sau de nucă. – Din fr. praline.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRALÍNĂ s.f. Bomboană cu înveliș de ciocolată sau de zahăr, având miezul umplut cu nucă sau cu migdală. [< fr. praline].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PRALÍNĂ s. f. bomboană cu înveliș de ciocolată sau de zahăr, având miezul umplut cu nucă ori migdală. (< fr. praline)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
pralínă s. f., g.-d. art. pralínei; pl. pralíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PRALÍNĂ ~e f. Bomboană cu miez de migdală sau de nucă și cu înveliș de ciocolată. /<fr. praline
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PRALÍNĂ s.f. 1. Bomboană cu miez de migdală sau alună întreagă, trasă în ciocolată; în general, bomboană de ciocolată umplută cu o pastă pralinată; din fr. praline. 2. Masă crocantă de culoare brun-roșcată, preparată prin caramelizarea zahărului împreună cu fructe uleioase întregi (migdale sau alune), apoi zdrobită și utilizată ca barot în creme, înghețate, umpluturi de bomboane (praline) ș.a.; din fr. pralin.
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ | Permalink