PRAXI(O)-, -PRAXÍE elem. „acțiune”, „practică”. (< fr. praxi/o/-, -praxie, cf. gr. praxis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PRÁXIE, praxii, s. f. (Med.) Adaptare a mișcărilor motorii ale omului în vederea unui scop. – Din fr. praxie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRAXÍE s.f. Coordonare normală a mișcărilor în vederea executării unor acte motorii adecvate scopului propus. [Gen. -iei. / < fr. praxie, cf. gr. praxis – acțiune].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PRAXÍE s. f. (med.) coordonare normală a mișcărilor în vederea executării unor acte motorii adecvate scopului propus. (< fr. praxie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
praxíe s. f., pl. praxíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink