PREASFINȚÍT, preasfințiți, adj., s. m. 1. Adj. Care a primit harul divin; sfințit. 2. S. m. Preasfinția. – Prea + sfințit.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PREASFINȚÍT s. (BIS.) preasfinția (art.), preasfânt. (~ul mitropolit.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
preasfințít adj. m. (sil. mf. -sfin-), pl. preasfințíți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
Preasfințítul (termen pentru un arhiereu) s. m. sg. art. (sil. mf. -sfin-), voc. Preasfințíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink