PREASFẤNT, -Ă, preasfinți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care a primit harul divin; sfânt. 2. Adj., s. m. și f. Termen respectuos de adresare sau epitet pentru clerici, mucenici, sfinți. – Prea + sfânt.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PREASFÂNT s. (BIS.) preasfinția (art.), preasfințit. (~ul arhiereu.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
preasfânt adj., s. m. (sil. mf. -sfânt) → sfânt
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PREASFÂNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (în adresări către slujitorii bisericii) Care a primit harul divin. /prea + sfânt
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PREASFÂNTA s. art. v. Maica Domnului.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink