Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
PRECEDÁ, precéd, vb. I. Tranz. A exista, a se produce înainte de altceva în timp; a se afla, a se găsi înainte de altceva sau de altcineva în spațiu, într-o ierarhie etc. – Din fr. précéder, lat. praecedere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRECEDÁ vb. I. tr. A merge înainte; a premerge. ♦ A așeza înainte, a face să premeargă. ♦ A fi, a veni, a se petrece înainte. [P.i. preced, 3,6 -dă, conj. -eadă. / < fr. précéder, it. precedere, lat. praecedere].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PRECEDÁ vb. tr. 1. a exista, a se petrece înainte de...; a premerge. 2. a merge, a veni înaintea cuiva sau a ceva (în spațiu). (< fr. précéder, lat. paecedere)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PRECEDÁ, precéd, vb. I. Tranz. (La pers. 3) A fi, a se afla, a se petrece, a exista înainte de... ♦ A așeza înainte, a face să premeargă. [Prez. ind. pers. 3 și: precéde; part. și: (înv.) preces] – Fr. précéder (lat. lit. praecedere).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
PRECEDÁ vb. v. premerge.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
precedá vb., ind. prez. 1 sg. precéd, 3 sg. și pl. precédă; conj. prez. 3 sg. și pl. preceádă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A PRECEDÁ precéd tranz. (procese, lucruri etc.) A anticipa într-o succesiune (în timp sau/și în spațiu). /<fr. précéder
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A preceda ≠ a succeda, a urma
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink