PRECÉSIE s. f. v. precesiune.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRECÉSIE s.f. v. precesiune.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PRECÉSIE s. f. 1. deplasare lentă a axei de rotație a unui corp ce se rotește rapid și are doar un punct fix. 2. (astr.) ă echinocțiilor = deplasare, în sens retrograd, a punctelor echinocțiale ale Pământului, datorită atracției exercitate de Lună și de Soare asupra Pământului. (< fr. précession, lat. praecessio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
precésie s. f. (sil. -si-e), art. precésia (sil. -si-a), g.-d. art. precésiei; pl. precésii, art. precésiile (sil. -si-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PRECÉSIE ~i f. 1) fiz. Mișcare a unui corp solid (giroscop, titirez) în timpul căreia axa lui de rotație descrie un con cu vârful într-un punct fix. 2) astr. Mișcare lentă a punctelor de echinocțiu ale Pământului în sens retrograd pe ecliptică. /<fr. précession
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink