PRECÓCE, precoci, -ce, adj. (Despre ființe și însușiri ale lor) Care se dezvoltă fizic sau psihic înainte de vârsta normală, care este mai matur în comparație cu cei de aceeași vârstă. ♦ (Despre plante sau fructe) Care ajunge la maturitate foarte devreme, care înfrunzește devreme sau se coace repede; timpuriu, văratic. – Din fr. précoce, lat. praecox, -cis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRECÓCE adj. 1. Copt mai devreme, mai repede; timpuriu. 2. Dezvoltat (fizic sau psihic) mai devreme, înainte de vârsta obișnuită. ♦ Apărut, manifestat de timpuriu. [< fr. précoce, it. precoce, cf. lat. praecox – care se coace mai devreme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PRECÓCE adj. inv. 1. (despre copii) dezvoltat înainte de vârsta normală. ◊ apărut, manifestat de timpuriu. 2. (despre plante) care ajunge la maturitate foarte devreme; timpuriu, văratic. (< fr. précoce, lat. praecox)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
precóce adj. invar
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
PRECÓCE adj. invar. 1. prematur. (O inteligență ~.) 2. v. timpuriu.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
precóce adj. invar.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PRECÓCE ~ (~i, ~) (despre ființe sau despre plante) Care se caracterizează printr-o dezvoltare accelerată. Copil ~. Grâu ~. /<fr. précoce, lat. praecox, ~cis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink