PREPARATÓR, -OÁRE, preparatori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care pregătește ceva, care servește pentru pregătire; pregătitor. 2. S. m. și f. Persoană care prelucrează anumite materiale pentru a obține un produs. 3. S. m. și f. Membru al corpului didactic universitar care ocupă prima treaptă din ierarhia învățământului superior. 4. S. m. și f. Persoană care dă lecții particulare unui elev; meditator. – Prepara + suf. -tor. Cf. fr. préparateur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PREPARATÓR, -OÁRE adj. Care prepară. // s.m. și f. 1. Persoană care prepară ceva. 2. Grad universitar imediat inferior asistentului; persoană care deține acest grad. 3. Meditator. [Cf. fr. préparateur, lat. praeparator].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PREPARATÓR, -OÁRE I. adj. care prepară; preparatoriu. II. s. m. f. 1. persoană care combină anumite materiale etc. spre a obține un produs nou, a îmbunătăți calitatea unor produse etc. 2. membru al corpului didactic universitar (inferior în grad asistentului) care ajută pe profesori în activitatea științifică și didactică cu studenții. 3. meditator. (< fr. préparateur, lat. praeparator)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PREPARATÓR adj. v. prealabil, pregătitor, preliminar, premergător.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PREPARATÓR adj., s. 1. adj. v. pregătitor. 2. s. v. meditator.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
preparatór adj. m., s. m., pl. preparatóri; f. sg. și pl. preparatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PREPARATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. 1) Persoană care prepară. 2) Persoană care dă lecții particulare unui elev; meditator; pedagog; repetitor. 3) Persoană care ocupă prima treaptă a corpului didactic universitar. /a prepara + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink