PRESIMȚĂMẤNT, presimțăminte, s. n. (Rar) Presimțire. – Presimți + suf. -ământ (după fr. pressentiment).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRESIMȚĂMÂNT s. v. presentiment, pre-simțire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
presimțământ s. n., pl. presimțămínte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink