PRETENȚIÓS, -OÁSĂ, pretențioși, -oase, adj. 1. Care are pretenții multe sau mari, care așteaptă sau pretinde mult; exigent; p. ext. mofturos, capricios. 2. Care vrea să dea impresia (nejustificată) de ceva deosebit, care vrea să pară sau crede despre sine mai mult decât este; plin de sine, încrezut. 3. Care cere o atenție deosebită, însușiri speciale. [Pr.: -ți-os] – Din fr. prétentieux, it. pretenzioso.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRETENȚIÓS, -OÁSĂ adj. 1. Plin de pretenții; exigent. 2. Afectat, încrezut. [Pron. -ți-os. / cf. fr. prétentieux, it. pretentioso].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PRETENȚIÓS, -OÁSĂ adj. 1. plin de pretenții; exigent. 2. afectat, înfumurat, încrezut. (< fr. prétentieux, it. pretenzioso)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PRETENȚIÓS adj. 1. v. exigent. 2. v. dificil. 3. v. mofturos. 4. dificil. (O plantă ~oasă.) 5. v. ambițios. 6. v. afectat. 7. v. sentențios.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Pretențios ≠ nepretențios
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
pretențiós adj. m. (sil. -ți-os), pl. pretențióși; f. sg. pretențioásă, pl. pretențioáse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PRETENȚIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care are (multe) pretenții; cu (multe) pretenții. Individ ~. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care vădește pretenții. Ton ~. 3) Care are o părere exagerată despre sine; cu superioritate nejustificată. 4) Care, datorită situației sale, pretinde condiții speciale. [Sil. -ți-os] /<fr. prétentieux, it. pretenzioso
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink