PRETĂBĂCÍRE, pretăbăciri, s. f. Tăbăcire prealabilă. – Pre1- + tăbăcire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
pretăbăcíre s. f., g.-d. art. pretăbăcírii; pl. pretăbăcíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink