PREȘEDINȚÍE s. f. Funcția și activitatea de conducere a președintelui; perioada de activitate a unui președinte; p. ext. sediu unde își exercită funcția un președinte și aparatul administrativ auxiliar din subordinea lui; prezidenție. – Președinte + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PREȘEDINȚÍE f. 1) Funcție de președinte. ◊ Sub ~a având drept președinte. 2) Durata de exercitare a acestei funcții. 3) Sediul președintelui. [G.-D. președinției] /președinte + suf. ~ie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PREȘEDINȚÍE s.f. Demnitate de președinte; durata exercitării funcției de președinte; (p. ext.) localul unde lucrează președintele. [Var. președenție s.f. / < președinte + -ie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PREȘEDINȚÍE s. f. funcția de președinte; durata acesteia; (p. ext.) localul unde lucrează președintele; prezidenție. (< președinte + -ie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PREȘEDINȚÍE s. (astăzi rar) prezidenție, (înv.) președință, prezidență, prezidiu. (Adunarea a avut loc sub ~ ...)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
președințíe s. f., art. președințía, g.-d. președințíi, art. președințíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink