PREȘTIÍNȚĂ s. f. Cunoștință despre ceea ce se va întâmpla în viitor, atribuită divinității. – Pre1- + știință (după fr. prescience).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PREȘTIÍNȚĂ s. f. previziune; cunoaștere infailibilă a tot ce se va întâmpla în viitor, atribuită de teologi divinității. (după fr. préscience)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PREȘTIÍNȚĂ s. v. presentiment, presimțire, previziune.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
preștiínță s. f. (sil. mf. -ști-), g.-d. art. preștiínței
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink