Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: prici (vb.) (verb) , pricire (substantiv feminin)   
PRICÍRE, priciri, s. f. (Înv. și reg.) Faptul de a se prici2; ceartă, sfadă. – V. prici2.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRICÍRE s. v. animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discor-die, discuție, disensiune, dispută, di-vergență, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînțelegere, vrajbă, zâzanie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pricíre s. f., g.-d. art. pricírii; pl. pricíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PRICÍ2, pricesc, vb. IV. Refl. recipr. (Înv. și reg.) A se certa. – Din price.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRICÍ vb. v. certa, învrăjbi, judeca, obiecta, răspunde, replica, reproșa, riposta, spune, supăra, zice.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pricí2, pricésc, vb. IV (reg.) a povesti, a relata.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
pricí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pricésc, imperf. 3 sg. priceá; conj. prez. 3 sg. și pl. priceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)