PRICOPSEÁLĂ, pricopseli, s. f. (Pop.) 1. Situație materială bună, bunăstare, bogăție; câștig, profit (fără muncă), chilipir. ♦ (Ir.) Ispravă, scofală. 2. Știință de carte, învățătură. ◊ Expr. A lua (sau a avea, a da) pe cineva pe (sau spre) pricopseală = a lua (sau a avea, a da) pe cineva ca ucenic, ca elev. [Var.: procopseálă s. f.] – Pricopsi + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRICOPSEÁLĂ s. v. avantaj.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PRICOPSEÁLĂ s. v. agoniseală, agonisire, agonisită, belșug, bogăție, bunăstare, carte, cultură, cunoștințe, economie, instrucție, ispravă, învățătură, pregătire, prosperitate, studii, treabă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pricopseálă v. procopseálă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink