Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
PRIMITÍT s. n. (Reg.) Acțiunea de a primiti.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
primitít s.n. (reg.) înlăturare, curățire, măturare a plevei și paielor unor cereale (la vânturatul acestora cu lopata); primiteală.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
PRIMITÍ, primitesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A vântura a doua oară grâul, ovăzul sau orzul. – Bg. premitam.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
primití, primitésc, vb. IV (reg.) 1. (despre pleava sau paiele de cereale) a da la o parte, a curăți, a mătura cu primiteaua (felezeul, târnul) la vânturat cu lopata. 2. a mătura în casă, a scutura, a curăți; a înnoi, a reînnoi; a vărui. 3. (în forma: premeti) a primeni rufăria (de corp sau de pat). 4. (despre pâine; în forma: premeti) a frământa, adăugând aluat nou la cel vechi. 5. (despre unele păsări și animale) a agita mereu ceva.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink