Dex priveghere

PRIVEGHÉRE, privegheri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a priveghea. 1. Străjuire, pază, veghe. ♦ Supraveghere, control; grijă, atenție. 2. Serviciu religios care se oficiază noaptea sau seara, în ajunul unei sărbători, într-o mănăstire sau într-o biserică. [Var.: (reg.) privighére s. f.] – V. priveghea.

PRIVEGHÉRE s. 1. v. veghe. 2. v. priveghi. 3. v. priveghi.

PRIVEGHÉRE s. v. atenție, băgare de seamă, circumspecție, grijă, luare-aminte, pază, precauție, prevedere, prudență, strajă, străjuire, supraveghere, veghe, veghere.

priveghére s. f., g.-d. art. priveghérii; pl. priveghéri

PRIVEGHEÁ, priveghez, vb. I. (Pop.) 1. Intranz. A sta sau a face de pază; a păzi. ♦ Tranz. A pândi, a urmări. 2. Tranz. A supraveghea, a îngriji (pe cineva sau ceva); a avea grijă să... 3. Intranz. A sta treaz, a nu dormi. ♦ Tranz. Spec. A sta de veghe noaptea la mort, a sta la priveghi. [Var.: (reg.) privigheá vb. I] – Lat. pervigilare.

PRIVEGHÉR, priveghere, s. n. Carte bisericească cuprinzând rânduiala slujbei privegherii (2). – Priveghi + suf. -ar.

A PRIVEGHEÁ ~éz pop. 1. intranz. v. A VEGHEA. 2. tranz. 1) v. A VEGHEA. 2) (mortul) A străjui în nopțile dinaintea înmormântării; a sta la priveghi. /<lat. pervigilare

PRIVEGHÉRE ~i f. pop. 1) v. A PRIVEGHEA. 2) Slujbă bisericească de noapte în ajun de sărbătoare. /v. a priveghea

PRIVEGHEÁ vb. (reg.) a păzi. (A ~ un mort.)

PRIVEGHEÁ vb. v. administra, cârmui, conduce, gospodări, iscodi, observa, păzi, pândi, spiona, străjui, supraveghea, urmări, veghea.

privegheá vb., ind. prez. 1 sg. priveghéz, 3 sg. și pl. privegheáză, 1 pl. priveghém, 2 pl. privegheáți; conj. prez. 3 sg. și pl. priveghéze; ger. priveghínd

priveghér s. n., pl. priveghére