PROB, -Ă, probi, -e, adj. (Livr.) Cinstit, onest, integru, loial. – Din fr. probe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROB, -Ă adj. (Liv.) Cinstit, integru. [< lat. probus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PROB, -Ă adj. cinstit, integru, onest, loial. (< fr. probe, lat. probus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PROB adj. v. cinstit, corect, incoruptibil, integru, leal, necoruptibil, onest.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prob adj. m., pl. probi; f. sg. próbă, pl. próbe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PROB ~ă (~i, ~e) livr. Care este corect și de bună-credință; cinstit; onest; integru. /<fr. probe, lat. probus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink