Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
PROFERÁRE, proferări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a profera și rezultatul ei. – V. profera.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROFERÁRE s.f. Acțiunea de a profera și rezultatul ei. [< profera].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
proferáre s. f., g.-d. art. proferării; pl. proferări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PROFERÁ, proferez, vb. I. Tranz. (Livr.) A rosti, a pronunța (cu voce ridicată) blesteme, amenințări etc. [Prez. ind. și: profér] – Din fr. proférer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PROFERÁ ~éz tranz. (amenințări, blesteme, injurii) A enunța cu glas răstit. [Și profer] /<fr. proférer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PROFERÁ vb. I. tr. A spune, a rosti injurii, amenințări etc. [< fr. proférer, cf. lat. proferre – a purta înainte].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PROFERÁ vb. tr. a spune, a rosti injurii, blesteme, amenințări. (< fr. proférer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PROFERÁ vb. (grecism înv.) a proferisi. (A ~ un blestem.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
proferá vb., ind. prez. 1 sg. proferéz/profér, 3 sg. și pl. profereáză/proféră
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)