PROMIȚĂTÓR, -OÁRE, promițători, -oare, adj. Care dă speranțe, care deschide perspective favorabile. – Promite + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROMIȚĂTÓR, -OÁRE adj. Care îndreptățește o speranță, care promite (2). [< promite + -(ă)tor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PROMIȚĂTÓR, -OÁRE adj. care promite (2). (< promite + -/ă/tor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
promițătór adj. m., pl. promițătóri; f. sg. și pl. promițătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PROMIȚĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care promite, dând o nădejde; care inspiră încredere într-o perspectivă luminoasă. Decizie ~oare. /a promite + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink