PROMPTITÚDINE, promptitudini, s. f. Însușirea de a fi prompt; rapiditate (și punctualitate) în executarea unui lucru. – Din fr. promptitude, lat. promptitudo, -inis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROMPTITÚDINE f. Caracter prompt. [G.-D. promptitudinii] /<fr. promptitude, lat. promptitudo, ~inis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PROMPTITÚDINE s.f. Repeziciune, iuțeală în executarea unui lucru; punctualitate. [Cf. fr. promptitude].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PROMPTITÚDINE s. f. însușirea de a fi prompt; rapiditate, punctualitate. (< fr. promptitude, lat. promptitude)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PROMPTITÚDINE s. 1. expeditivitate, operativitate, rapiditate, repeziciune. (~ unei intervenții.) 2. punctualitate. (Om de o rară ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
promptitúdine s. f. (sil. promp-), g.-d. art. promptitúdinii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink